Cum am devenit ofițer SRI sub acoperire

Din anii studenției de la Iași am activat în cenaclul Quasar coordonat de către domnul conf. univ. dr. George Ceaușu de la Facultatea de Filosofie. Nu am publicat nimic, cu excepția a două articolașe pe un blog asociat. Am participat la nenumărate ședințe de cenaclu, colocvii naționale, simpozioane, de tipul Zilele Cenaclului Quasar, Zilele Dan Merișca, Romcom. Am cunoscut foarte mulți oameni, majoritatea de mare ținută intelectuală. Ședințele cenaclului au abordat teme diverse: cultură, literatură, știință, tehnică, artă etc.
În ultimii ani, am dezvoltat o aplecare intensă asupra problematicii serviciilor de informații trecute și prezente. Drept urmare, deloc întâmplător, am primit oferte de a mă alătura Partidului Alternativa Civilă Iași, Uniunii Salvați România și Partidului Alianța Noastră România. Am refuzat toate ofertele.

Anul trecut am primit o ofertă de a publica articole scrise în limba engleză într-o revistă editată la New York. Nu am refuzat oferta, dar nici nu am acceptat-o. Mi-a fost reiterată prin diverși intermediari. Am studiat profilul persoanei care mi-a făcut oferta cu New York și am aflat următoarele lucruri: 1. a fost informator pentru Inspectoratul Județean de Securitate Iași sub numele de cod Sergiu Păun, 2. a făcut parte din rețeaua informativă a  col. Mihai Wolf, 3. a fost reactivat de către o structură de informații oficială sau paralelă.

Toamna trecută, în timpul Zilelor Dan Merișca, am aprofundat legăturile cu o parte a membrilor fandomului românesc de SF. Astfel, în a doua zi a Zilelor Dan Merișca, am fost parte a unei conversații aprinse cu Lucian-Vasile Szabo din Timișoara, Maria Sava din Canada și Ovidiu Bufnilă din Bacău. Am aruncat pe masă o afirmație care a produs scandal: la Iași lobby-ul pentru Autostrada Iași-Târgu Mureș se face pe bani mulți, iar unul dintre lobbiști este Liviu Antonesei. Informația îmi parvenise de la un lucrător din serviciile naționale de informații, informație pe care am verificat-o și este adevărată.

Permiteți-mi o paranteză, aveam atunci sertarul plin de date referitoare la Liviu Antonesei: trecutul său glorios de urmărit de către Securitate, de revoluționar, de propagandist al tezei începutului loviturii de stat din decembrie 1989 la Iași, fost președinte al CJ Iași cu primar moldovenist Constantin Simirad, element de sprijin al neomarxiștilor ieșeni din jurul Asociației Mai Bine și al Grupului de Inițiativă Civică Iașul Iubește Teii, susținător al lui Klaus Werner Iohannis, însurat cu fiica unui securist sibian, accesul neîngrădit la medii intelectuale, literare, unioniste, academice, diplomatice, călătoriile sale nenumărate în cele 4 zări.

Revenind la incidentul din toamna trecută, prima reacție la afirmația mea cu Autostrada, lobby-ul și Liviu Antonesei a aparținut doamnei Maria Sava din Canada, care a răspuns negativ. A doua reacție a aparținut lui Ovidiu Bufnilă, care mi-a strigat: ”Băi, ești un ofițer SRI sub acoperire slab pregătit. Dacă mai vorbești mult, te va călca camionul într-o dimineață.”

Ulterior incidentului, am aflat de luările de poziție ale lui Cornel Secu din Timișoara și ale lui Viorel Pîrligras din Craiova care atrăgeau atenția, poate semnalul de alarmă, asupra infiltrării fandomului românesc de SF de către Securitate. Articole apărute pe Internet în 2010 și 2016. Apăi și Securitatea este două feluri: cea Veche și cea Nouă, iar articolele lui Cornel Secu și ale lui Viorel Pîrligras sunt extrem extrem de actuale. Implicarea Securității a îmbrăcat și îmbracă mai multe forme: clasicii turnători, agenții de influență/influențare, acoperiții recrutați din fandom.

Săptămâna trecută, am primit o nouă propunere de a publica niște articole, de data aceasta comandate pentru Zilele Cenaclului Quasar Iași 2017, propunere pe care am privit-o cu suspiciune.

Privind în urmă, îmi dau seama că cei care au activat vreodată în cenaclul Quasar Iași (denumirea oficială este alta) au prins aripi:  au intrat în medii naționaliste, legionare, unioniste, moldoveniste, creștine, publicistice, academice, literare.

Sub aspect legal, infiltrarea fandomului românesc de SF de către serviciile de informații românești nu ridică probleme, altfel se pune problema pe plan moral. Semnele de întrebare majore apar atunci când unii membri ai fandomului au fost racolați de către servicii străine. Nu poți să călătorești de 3 ori pe an în aceeași țară și în mai multe țări pe parcursul unui an și să crezi că nu ai intrat în atenția unor specialiști în intelligence.

Cei care au făcut pactul cu diavolul, fie el românesc sau străin, au fost ajutați: acces liber la reviste, edituri, conferințe, lobby, ONG-uri, resurse financiare.

Cam aceasta este povestea statutului meu de ofițer SRI sub acoperire, după gândirea lui Ovidiu Bufnilă, cel care nu are mustrări de conștiință când vine de promovarea unui proiect de infrastructură care ar permite afluirea unor armate străine prin Iași și regiunea Moldovei în acest context geopolitic instabil.

Viorel Pîrligras în Revista Nautilus, 01.11.2010-”SF-ul și băieții cu ochi albaștri” link

Cornel Secu în Revista Helion, nr. 63, iunie-iulie 2016-”Morala în paranteză” link